Author: CCN
•6/29/2016 10:52:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca    web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836   e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

APUSENI FAMILY BIKE CAMP 2016 LA FINAL
Trei zile de cicloturism montan si drumetie in inima muntilor Trascau

Clubul de Cicloturism NAPOCA (CCN) a incheiat recent o noua editie a minitaberei anuale de turism montan biciclistic si pedestru APUSENI FAMILY BIKE CAMP, care a vizat in acest an muntii Trascau, cu baza la Roica, in comuna Intregalde.

Timp de trei zile, cei peste 60 de participanti, membri si simpatizanti CCN si apartinatori ai acestora, inclusiv multi copii, au parcurs trasee in inima muntilor Trascau si a sitului Natura 2000 omonim, majoritatea pe mountain bike-uri, impartiti pe echipe, vizand drumuri forestiere, pastorale si de caruta pe care le-au pedalat, testand si documentand ca accesibilitate cicloturistica in total peste 300 de km si urcand in total o diferenta de nivel de peste 5000 metri, iar altii au strabatut pe jos zeci de kilometri de poteci, verificand si starea marcajelor si amenajarilor turistice.

Printre obiectivele vizitate s-au numarat in primul rand superbele fenomene carstice ale zonei - Cheile Galdei, Cheile Galditei, Cheile Intregalde, Cheile Tecsestilor, Cheile Cetii, platoul Cimerna, cascade, doline, izbucuri, dar si valori istorice si etnografice. Nu au lipsit din itinerarii Poiana cu Narcise de la Necrileasa si cea de la Tecsesti, Piatra Cetii si Coltul Vintii, Gemenele si iezerul Ighiel...

Prin sate de munte precum Poiana Galdei, Intregalde, Tecsesti, Raicani, Modolesti, Ivanis, Ghioncani, Mogos, Mamaligani, Dealul Geoagiului, se mai pot intalni inca destule gospodarii traditionale, insa arhitectura populara si peisajul original sunt sub asediul parasirii, in catunele mai izolate, unde vechile constructii sunt abandonate, napadite de vegetatie si in curs de daramare, respectiv de invazia de betoane, azbociment, tabla si tigla coloarata strident in alte zone, unde e tot mai greu sa fotografiezi o casa traditionala.

Am remarcat starea relativ buna a majoritatii marcajelor pentru turismul pedestru - incomparabil mai buna decat in majoritatea zonelor din zona montana a judetului Cluj, de exemplu - asta si gratie implicarii Salvamontului Alba, Administratiei Sitului Natura 2000 Trascau si numerosilor voluntari mobilizati de cluburile de turism montan care au desfasurat in ultimii ani serii de tabere de refaceri de trasee turistice, in cadrul programului "Potecatorii", multumiri speciale fiind indreptate catre Clubul "Albamont" Alba Iulia, "Ecouri Verzi" Cluj-Napoca si "Trascau Corp" Zlatna.

Am avut prilejul sa constatam ca intensitatea taierilor de paduri pare mai redusa decat in masivul Gilau-Muntele Mare, fara e putea spune ca fenomenul taierilor ilegale nu ar mai fi o problema in Trascau, si am remarcat ca si gunoaiele aruncate in mediul natural in apropierea localitatilor sunt mai putine ca in alte zone, desi problema nu poate fi declarata rezolvata. Eolienele si microhidrocentralele nu au lovit natura in aceasta zona asa de puternic ca in alte masive, dar pseudoturismul de tip ATV / Enduro / Roving agreseaza si aceasta superba regiune.

In schimb, am documentat cu durere cum crestre oribila rana creata muntelui de exploatarea miniera Rosia-Poieni si cum natura si casele din zona sunt inghitite in continuare pas cu pas de apele acide si namolul plin de metale grele ale monstruosului iaz de decantare Valea Sesii, cu undele sale verzi si toxice din care se mai inalta, ca un ultim strigat de ajutor inabusit, turnul bisericii din fostul sat Geamana si arborii padurii pe care o inghide malul toxic.

Mini-tabara a avut, ca si in anii precedenti, si un rol formativ, unii participanti fiind mai putin experimentati sau chiar incepatori in domeniul turismului montan pe bicicleta sau pedestru, dar initiindu-se sau perfectionandu-se cu acest prilej. A avut si un rol de educatie biciclistica si montana pentru numerosii copii participanti, care, in ciuda varstei fragede, au facut si ei ture biciclistice de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar si excursii montane pe jos, insotiti de regula de cate unul sau ambii parinti, iar multi au dormit in cort, s-au catarat pe stanci si au facut baie in rau alaturi de parinti, astfel ca actiunea si-a meritat denumirea de Family Bike Camp pentru ca a avut si un accentuat caracter de turism familial, cu participanti de la 2 la peste 80 de ani, pe langa caracterul de turism montan activ nemotorizat si ecologic si cel de documentare si testare.

Vremea capricioasa si micile aventuri nu au umbrit bucuria participantilor, dintre care unii au facut pe biciclete si o mare parte din distanta de la Cluj-Napoca la Roica si invers, rutele ajungand si prin masivele Gilau-Muntele Mare si Metaliferi.

Sutele de kilometri de track-uri inregistrate cu aparatura GPS si sutele de waypoint-uri vor servi pentru corectarea si actualizarea hartilor existente si formularea de propuneri de trasee cicloturistice in zona, care sa se integreze in viitoarea Retea Nationala de Trasee Cicloturistice Marcate din Romania (RNTCMR), iar miile de fotografii realizate vor servi la pregatirea unor proiectii publice de imagini prin care CCN va populariza in toamna acestui an superlativele turistice ale acestei zone.

Radu Mititean
director executiv CCN












, , , , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/29/2016 10:15:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca   web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836  e-mail: office@ccn.ro
CIF:  5800675  RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

ZIUA DUNARII - 29 IUNIE - SARBATOARE SAU TRISTETE ?

29 Iunie ar trebui sa fie in fiecare an o zi de sarbatoare, si nu doar pentru riverani, ci pentru toti cetatenii si institutiile Romaniei, pentru ca suntem un stat danubian. Este aniversarea semnarii Conventiei Internationale privind Protectia Raului Dunarea (in 1994) si celebrarea valorilor marelui fluviu, ce strabate 4 capitale si 10 tari si are bazinul hidrografic intins in 19 state, fiind cel mai "international" rau de pe mapamond si putand fi un izvor de bunastare si sanatate pentru oameni si mediu daca ar fi tratat cum se cuvine.

Insa, din nefericire, 29 iunie este mai degraba o zi trista. Pentru ca, pe teritoriul Romaniei, Dunarea continua sa fie poluata, sa fie incorsetata intre diguri si pandita de noi proiecte hidrotehnice, cu luncile secate si zonele umede devenite in buna parte istorie, cu meandrele ciuntite si albia modificata pentru a fi senal navigabil, cu sturionii amenintati cu disparita si viata acvatica pe ansamblu in declin, traditiile valoroase pe cale de a se pierde si turismul tot la un nivel pur simbolic, in ciuda declaratiilor sforaitoare a autoritatilor din ultimele doua decenii si a numeroaselor proiecte cu gir guvernamental sau international care nu au dus si spre efecte practice concrete si durabile.

Au promis mereu autoritatile romane in ultimele decenii sa refaca, macar partial, vechea lunca inundabila, esentiala si din punct de vedere ecologic, dar si pentru controlarea inundatiilor. In ultimii ani am inregistrat o noua serie de asemenea frumoase declaratii de intentie. Dar in practica nu doar ca nu au loc renaturari semnificative, dar se finanteaza refaceri si consolidari de diguri tocmai acolo unde fluviul incercase sa refaca putin din vechea maretie naturala. Si culmea ipocriziei, aceste lucrari de "regularizare", prin definitie antiecologice, au fost finantate in continuare din "Fondul pentru Mediu", ca putinii bani care au scapt de directionarea in programul "rabla" sa fie utilizati tot... contra naturii!

Continua chiar Delta Dunarii sa fie agresata de proiecte agricole, dezvoltari imobiliare, braconaj si exploatari nedurabile a resurselor, desi este un unicat la nivel European care ar putea aduce mari beneficii Romaniei pe termen lung, inlcusiv economice si sociale, daca ar fi gestionata durabil, nu pradalnic, si daca autoritatile centrale si locale ar coopera pentru protectia ei in loc sa se razboiasca pentru profit pe termen scurt in dauna mediului, cum s-a intamplat in mod repetat in ultimii ani.

Dar si pe Dunare in amonte nu este mai bine. Dimpotriva. Parca nu era suficient impactul negativ de mediu al barajelor Portile de Fier I si Portile de Fier II, se continua sa se  preconizeze noi baraje in mai multe sectiuni, de exemplu in zona confluentei cu Oltul sau la Cernavoda, ceea ce ar reduce si mai mult sansele de supravieturie a sturionilor, carora mare parte din habitat le-a fost deja distrus prin barajele din amonte. In plus, calitatea apei Dunarii, oricum intens poluata inclusiv prin incarcarea cu nutrienti, are nevoie mare de aerare, si transformarea in apa statatoare, corelat si cu incalzirea globala, amplifica efectele negative.

Se pare ca nu s-a renuntat nici la proiectul urias de dragari, taieri de ostroave, realizarea de praguri de fund si inchideri de brate, care ar distruge ireversibil din punct de vedere ecologic cursul inferior al Dunarii, ramas ceva mai apropiat de starea naturala. Totul pentru a "facilita navigatia" si a adapta caracteristicile Dunarii la conditiile de navigatie de pe Rin, desi intensitatea actuala si cea preconizata in viitorii ani a traficului naval pe Dunarea inferioara este redusa, nejustificand proiecte de miliarde de EUR care mai si dauneaza grav mediului.

Si pentru turismul nautic, Dunarea ar putea fi o artera importanta. Nu doar pentru vase de croaziera. Insa regulile de navigatie sunt nefavorabile si facilitatile pentru ambarcatiuni turistice mici si medii sunt in continuare practic absente pe cea mai mare parte a Dunarii romanesti, desi abunda pe portiunile superioare ale Dunarii. Turismul nautic cu mici ambarcatii are un potential imens prin faptul ca mai avem sectiuni cvasinaturale de fluviu si pentru ambarcatii turistice mici nu e nevoie de lucrari de "asigurare a navigabilitatii", dar dincolo de declaratii, nu se misca nimic semnificativ in aceasta directie.

Dunarea ar mai putea fi in Romania si o importanta axa cicloturistica, asa cum este pe cursul superior, unde sute de mii de biciclisti parcurg anual Traseul Cicloturistic al Dunarii (DCR), pe malurile ei, parte din magistrala cicloturistica transeuropeana EuroVelo6 (EV6). Aceasta ruta celebra este propusa sa continue si in Romania, pana in Delta si cu final la Constanta, pe baza propunerilor si documentatiilor elaborate in deceniile trecute de Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN) si sprijinite de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) si organizatiile membre ale acesteia, sub egida Federatiei Europene a Biciclistilor (ECF), iar in Occident exista de principiu un interes urias de a continua pedalatul de-a lungul DUnarii pana la mare...

Prin zona Clisurii Dunarii se preconizeaza sa treaca si o alta magistrala cicloturistica transeuropeana - EuroVelo nr.13 (EV13) care este Traseul Cicloturistic al fostei Cortine de Fier (ICT - Iron Curtain Trail), un proiect care beneficiaza de semnificativ sprijin mediatic, politic si financiar la nivel european si care ar fi o alta oportunitate de turism durabil pentru Romania.

Doar ca proiectul de hotarare de guvern care ar permite marcarea acestor trasee in Romania zace sau se "plimba" de 15 ani in / intre sertarele din acelasi minister sau din ministere diferite, fara a fi adoptat inca, in special din cauza opozitiei Ministerului Administratiei si Internelor, care nu doreste inmultirea numarului de biciclisti pe motiv ca sunt participanti vulnerabili la trafic, si toate proiectele dedicate DCR / ICT / EV6 si EV13 se blocheaza la faza de documentare si proiectare, din cauza autoritatilor romane, spre profitul tarilor de pe malul drept al fluviului, care au un flux crescand de cicloturisti ce urmeaza Dunarea.

Asa ca nu putem decat sa repetam mesajul transmit si in trecut: Romania are Dunare. Multa si inca frumoasa. Si continua sa o ignore sau isi bate joc de ea. E timpul ca autoritatile centrale, dar si cele locale riverane sa isi schimbe radical atitudinea practica, nu doar declarativa, fata de cea care ar trebui sa fie prietena noastra DUNAREA.

Cluj-Napoca, 29 iunie 2016

Radu Mititean
director executiv CCN






, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/21/2016 12:56:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

NOUL COD RUTIER - UN INAMIC AL MOBILITATII DURABILE?
CCN ORGANIZEAZA O NOUA DEZBATERE PUBLICA

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) invita publicul clujean JOI, 23 iunie 2016, de la ora 20:00, la Club 30+ (http://www.30plus.ro/ str.Avram Iancu nr.29, et.II, intrare din str.Kovacs Dezso) la o prezentare si dezbatere publica pe tema proiectului noului Cod Rutier aflat in dezbatere in Senat.

Proiectul de lege aflat acum in procedura parlamentara a fost elaborat si promovat fara consultarea organizatiilor de biciclisti sau ca ONG preocupate de mobilitate durabila si pare a fi impregnat de paradigma automobilistica si de viziunea de transport specifica mijlocului secolului trecut, abandonata de occidentali ca eronata dar inca in voga in Romania. Proiectul are prevederi care starnesc serioase semne de intrebare si ingrijorari pentru biciclisti si pietoni si in mod evident a ignorat complet toate propunerile scrise depuse anterior la Parlament de Federatia Biciclistilor din Romania (FBR), de Clubul de Cicloturism "Napoca" si de alte ONG cu preocupari de mobilitate durabila pe tema legislatiei rutiere.

Legislatia rutiera are o importanta cruciala pentru mobilitatea urbana si pentru transporturile rutiere, pentru cicloturism, pentru infrastructuri, si are consecinte indirecte majore asupra mediului si in domeniul social si economic. De aceea consideram ca este nevoie si de o larga informare, consultare si dezbatere publica a principiilor si viziunii care ar trebui sa stea la baza noii legislatii rutiere, avand in vedere si masivele schimbari de optica si abordare care au avut loc in tarile dezvoltate in ultimele decenii si care par inca ignorate in Romania, tara sufocata de autovenicule si cu o statistica dezastruoasa in domeniul sigurantei rutiere, dar care risca sa ramana prizoniera unor concepte desuete si a unor abordari dovedite perdante in multe alte tari.

Actuala legislatie rutiera in vigoare in Romania este printre cele mai desuete, antibiciclistice si antipietonale din Europa, iar CCN a formulat de peste doua decenii propuneri de modificari si a militat pentru amendarea legislatiei, demersuri la care s-au raliat si alte ONG si care in ultimul deceniu se desfasoara sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania, insa deocamdata fara succese notabile. 10 ani de lobby la Parlament, din 1992 in 2002, au fost zadarnici, pentru ca proiectul de nou Cod Rutier initiat in 1992 a fost retras desi se apropia de votul final si reusisem sa promovam o serie de amendamente benefice.

Scurtcircuitand Parlamentul si incalcand normele constitutionale (pentru ca nu se putea justifica rezonabil vreo urgenta de natura a justifica emiterea unei Ordonante de Urgenta, mai ales ca exista in faza finala in Parlament un proiect de lege cu acelasi obiect de activitate si guvernul de la acea vreme avea o majoritatea parlamentara solida), Guvernul a emis, fara vreo consultare publica, OUG 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, care s-a dovedit mai mult o consmetizare a vechii legislatii din 1966, care nu a rezolvat multe din gravele probleme ale acesteia. Regulamentul de aplicare a OUG 195 / 2002 aprobat de Guvern prin HG 85 / 2003 a transpus in detalii aceeasi viziune desueta si impregnata de paradigma automobilistica.

In 2006 Parlamentul a aprobat cu modificari, prin legea 49 / 2006, susmentionata OUG 195 / 2002, iar Guvernul a emis un nou Regulament de aplicare a acesteia, aprobat prin HG 1391 / 2006, care a inlocuit HG 85 / 2003, fara a repara gravele deficiente existente, ba dimpotriva, inrautatind lucrurile pentru pietoni si biciclisti si mentinand multe neclaritati. Nici modificarile ulterioare nu a rezolvat problemele de fond si nici nu au clarificat suficient cadrul legal.

De exemplu s-a reusit cu mari eforturi ale organizatiilor de biciclisti eliminarea aberantei interdictii de a circula cu bicicleta pe drumurile nationale declarate drum european (ceea ce echivala cu o interdictie cvasitotala de pedalat in zona multor orase si regiuni, unde toate sau majoritatea soselelor asfaltate sunt declarate drum european - de exemplu din Cluj-Napoca intrau sub incidenta interdictiei drumurile spre Turda, spre Zalau, spre Dej, spre Reghin si spre Zalau). In schimb nu s-a reusit pana acum eliminarea altor prevederi nejustificat de restrictive, si nici stoparea agravarii restrictiilor deja existente, cum a fost iresponsabila interzicere totala, incepand cu 2006, a circulatiei cu bicicleta pe drumurile publice a celor care nu au implinit 14 ani, caz unic in Europa, dat fiind ca vizeaza inclusiv pistele de biciclete, aleile din parcuri, strazile mici, drumurile secundare nemodernizate....

In decembrie 2015, un grup de cateva zeci de parlamentari au depus la Senatul Romaniei o "Propunere legislativă privind Codul Rutier", inregistrata pentru dezbatere cu nr.b710 / 22.12.2015 si care poate fi descarcata si citita la adresa http://www.senat.ro/legis/PDF/2016/16L187FG.pdf
Mai multe detalii, inclusiv documente conexe (avizul Consiliului Legislativ, adresa initiatorilor etc.) si stadiul dezbaterii in Senat se pot consulta pe site-ul Senatului la http://www.senat.ro/legis/lista.aspx  introducand indicativul L187/2016 , cateva detalii fiind redate in ANEXA.

Proiectul legislativ actual nu doar ca mentine practic toate restrictiile si interdictiile nejustificate si chiar aberante din actuala legislatie, dar propune reintroducerea unora eliminate in trecut (cum e interdictia de acces cu bicicleta pe drumuri declarate drum european, fara nicio exceptie, deci inclusiv unde acel drum e si singurul existent in acea zona) sau introducerea unora noi interdictii si obligativitati, cum ar fi cea de purtare de catre toti biciclistii in toate imprejurarile de casca de protectie omologata, ceea ce nu exista in nicio tara din Europa....

In plus, proiectul actual are o foarte slaba calitate din punct de vedere al tehnicii leghislative, cum rezulta si din analiza facuta de Consiliul Legislativ, care a facut zeci de pagini de observatii pe aceasta tema, sugerand refacerea intregului proiect, fapt refuzat de Senat, care a refuzat si amanarea dezbaterii proiectului pana la finalzarea si adoptarea Planurilor de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) in marile orase, aflate in faza finala de adoptare, si care in caz de necorelare cu noua legislatie rutiera vor deveni sub multe aspecte litera moarta.

Ideile si sugestiile colectate si concluziile conturate in cadrul dezbaterii din 23 iunie vor utilizate in revizuirea setului de propuneri de principiu de reguli specifice bicicletelor in domeniul legislatiei rutiere, elaborarea la nivelul Federatiei Biciclistilor din Romania a amendamentelor concrete la proiectul de lege aflat in dezbatere Parlamentara, urmand a fi inaintate oficial Senatului si Camerei Deputatilor si a fi prezentate si promovate public.

Ca ONG activ si pe linie de promovare a accesului public la informatii si participarii publice la luarea deciziilor, CCN apeleaza la alte ONG cu preocupari de promovarea bicicletei, de transporturi, de mediu, de mobilitate urbana, de urbanimsm si dezvoltare urbana, de participare publica si buna guvernare, sa organizeze in urmatoarele luni sesiuni asemanatoare de informare si consultare publica, sa ne transmita concluziile si opiniile colectate, si sa se implice activ in promovarea de amendamente in cadrul dezbaterii proiectului de lege in Camera Deputatilor, care este camera decizionala.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Dezbaterea este organizata de CCN sub egida FBR in cadrul programului VELOLEX si este complementara cu actiunile aflate in derulare pentru obtinerea adoptarii unui cadru normativ adecvat pentru marcarea si omologarea de trasee cicloturistice, pentru proiectarea si amenajarea de infrastructuri pentru circulatia bicicletelor si alte aspecte care necesite reglementare sau actualizare a normelor existente, in vederea alinierii legislatiei din Romania la normele si bunele practici pe plan european.

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 21 iunie 2016

av.RADU MITITEAN
director executiv CCN
presedinte FBR


ANEXA:
Detalii de pe site-ul Senatului Romaniei referitoare la proiectul de nou COD RUTIER
===========================================

Propunere legislativă privind Codul Rutier
Număr de înregistrare Senat:          L187/2016
Prima cameră:          Senat
Tip inițiativă:  Propunere legislativă
Avizul Consiliului Legislativ: 165/04.03.2016
Procedura de urgență:         Nu
Stadiu:            în lucru, la comisiile permanente ale Senatului
Caracterul legii:         Organică
Termen adoptare:     Termenul de adoptare tacită este de 60 de zile și se calculează de la data de 04.04.2016.
Termenul urmeazã sã se împlineascã dupã vacanta parlamentarã, la 23 zile de la reluarea activitãtii Senatului.

03-02-2016    trimis pentru aviz la Consiliul legislativ (termen: 04.03.2016)
03-02-2016    trimis pentru punct de vedere la Guvern
04-03-2016    primire aviz de la Consiliul legislativ - cu nr. 165/04.03.2016 (favorabil)
04-04-2016    cu nr.L187 prezentare în Biroul permanent; Senatul e prima Cameră sesizată
04-04-2016    trimis pentru raport la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (TERMEN: 10/05/2016)
04-04-2016    trimis pentru raport la Comisia pentru transporturi şi energie (TERMEN: 10/05/2016)
04-04-2016    trimis pentru aviz la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (TERMEN: 03/05/2016)
04-04-2016    trimis pentru aviz la Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului (TERMEN: 03/05/2016)
27-04-2016    Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului transmite avizul cu nr. 115-FAVORABIL
03-05-2016    plenul Senatului aprobă prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile
03-05-2016    prezentare în Biroul Permanent (prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile)

- adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere 
- forma iniţiatorului
- expunerea de motive la iniţiativa legislativă
- adresa pentru aviz la Consiliul legislativ, Guvern, Consiliul economic şi social
- avizul Consiliului Legislativ
- aviz - Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului
- Evaluare primară
=================================================






, , , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/15/2016 12:02:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
=================================

MARSUL BICICLISTILOR CLUJENI - EDITIA IUNIE 2016

Joi, 16 iunie 2016, se va desfasura la Cluj-Napoca, in organizarea Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), sub egida Federatiei Biciclistilor din Romania (FBR), o noua editie a Marsului Biciclistilor Clujeni (a 105-a din seria lunara inceputa in septembrie 2007 in continuarea celei anuale incepute de CCN in 1998).

Sunt bineveniti toti biciclistii clujeni. Intalnirea participantilor va fi in piata Unirii, la ora 18:00. Marsul va dura circa o ora si jumatate si va strabate zona centrala si pericentrala a Clujului si cartierele Andrei Muresanu, Gheorgheni, Marasti, Iris si Bulgaria.

Traseul concret este: Piata Unirii - bd.Eroilor - p-ta A.Iancu - p-ta St.cel Mare -  str.M.Lehrer - p-ta T.Cipariu - str.A.Muresanu - str.Brasov - str.B.Delavrancea - str.C.Brancusi - str.S.Albini - str.Albac - str.L.Rebreanu - al.Slanic - str. T.Mihali - str.Fabricii de Zahar - Bd.Muncii - str.Fabricii - str.Bucuresti - str.Traian  - p-ta M.Viteazu - str.G.Baritiu - str.E.Isac - str. Petru Maior - p-ta L.Blaga - str.Napoca - p-ta Unirii

Este o noua ocazie de a reaminti autoritatilor locale, publicului si presei de nevoia promovarii utilizarii bicicletei ca o componenta esentiala a mobilitatii urbane durabile si alternativa viabila la transportul automobilistic, alaturi de transportul in comun si deplasarea pietonala.

Momentul este legat si de neorganizarea nici pana acum a unor dezbateri publice privind Planul de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD), nefinalizarea de catre Primarie a pistelor promise in cadrul proiectului de Bike Sharing si recentul anunt ca nici nu isi propun finalizarea inaintea lunii noiembrie, si de deficientele noilor piste si amenajari pe care Primaria le-a realizat in ultimul an, ignorand standardele si bunele practici in domeniu - noi piste de biciclete pe trotuare, prea inguste, fara saptii de siguranta, fara continuitate la intersectii, si aflate in raza portierelor masinilor parcate la bordura si expunand astfel pericolului de accident biciclistii care ar vrea sa le utilizeze.

Totodata, marsul este, ca de obicei, si un prilej de contact, cunoastere si pedalare impreuna a biciclistilor clujeni, o ocazie de impartasire de opinii, de gasit colegi de excursii sau surse de echipament specific, de schimb de experienta pe tema magazinelor si service-urilor de biciclete si alte teme de interes si de cunoastere de noi trasee urbane.

Detalii despre editiile precedente ale marsului biciclistilor clujeni pot fi gasite si pe pe www.ccn.ro precum si pe site-ul aferent listei publice de discutii clujbike@yahoogroups.com

Prezentul comunicat se gaseste si online pe www.ccn.ro si evenimentul are pagina de facebook:
https://www.facebook.com/events/697215127088376/

Cluj-Napoca, 13.06.2016

RADU MITITEAN
director executiv CCN


, , , , , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/05/2016 11:30:00 p.m.

Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

PRIN GRECIA CU BICICLETA - INSULELE IONICE SI CRETA
Invitatie la proiectie foto

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) invita publicul clujean joi, 9 iunie 2016, de la ora 20:00, la Club 30+ (http://www.30plus.ro/ str.Avram Iancu nr.29, et.II, intrare din str.Kovacs Dezso) la o prezentare foto tema PRIN GRECIA CU BICICLETA - INSULELE IONICE SI CRETA. Intrarea este gratuita.

Va fi o continuarea a proiectiei foto de acum doua saptamani, axata pe peninsule grecesti, insa de aceasta data subiectul sunt patru insule frumoase ale Eladei. Va fi o ilustrare fotografica a doua sejururi pe meleaguri elene, insumand peste o mie de kilometri de drumuri litorale, pastorale si montane strabatute in patru saptamani prin Corfu, Lefkada,
Chefalonia si Creta.

Prezentarea va fi sustinuta de lect.univ.dr.Radu Barna, cel mai activ membru al Clubului de Cicloturism "Napoca" in materie de expeditii cicloturistice in spatiul mediteraneean, ce a incantat si in trecut publicul cu prezentari foto pe teme turistice - pedestre montane, biciclistice sau culturale.

El a surprins in imagini foto o serie de valori deosebite naturale si culturale ale Greciei, care, in afara zonelor bine consacrate pentru turismul de masa, se dovedeste un adevarat paradis pentru turismul activ nemotorizat in general si pentru cicloturism in special.

Va fi si o ocazie de a afla si dezbate mici secrete, reguli nescrise si problemele care se pot ivi in asemenea ture lungi in general si in acele regiuni ale Greciei in special.

"Stiati ca biciclistii sunt putin “dusi”? Circula prin oras pe doua roti cand oamenii “seriosi” au 4x4, le pasa de mediu si de ceilalti cand nimanui nu-i mai pasa de nimic, se chinuie sa pedaleze ca sa fie sanatosi cand, conform reclamelor, exista medicamente pentru orice, ies la sfarsit de saptamana prin munti in cautare de frumusete, liniste si aer curat desi gasesc tot mai des sunetul si mirosul drujbelor si peisajul spurcat de microhidrocentrale si rauri pline de mizerii, cand ar putea sa stea cuminti acasa si sa vada la televizor “Gradina Carpatilor” si alte locuri minunate si unice in lume... si pe deasupra se mai si dau “dusi” prin vacante cu bicicleta prin alte tari. De unde "nebunia" asta? Pentru ca pe bicicleta toate simturile iti sunt impresionate: peisajele se percep diferit de cele vazute prin parbrizul unei masini, parca mai mai apropiate si mai palpabile, mirosul padurilor este real, fructele de padure iti desfata gusturile, iar auzul iti este surprins de varietatea si melodiozitatea zgomotelor. Asa ca e foarte bine sa fii “dus””, a declarat autorul proiectiei, nerabdator sa impartaseasca publicului clujean impresii si informatii si despre aceste destinatii.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Acest comunicat este publicat pe blogul CCN www.ccn.ro iar eventul aferent este afisat pe facebook la adresa: https://www.facebook.com/events/1231079856907517/

Va asteptam!

Cluj-Napoca, 5 iunie 2016

Radu Barna
autorul turei si proiectiei

Radu Mititean
director executiv CCN


Author: CCN
•6/03/2016 11:00:00 p.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================

5 IUNIE - ZIUA MEDIULUI
PRILEJ DE CONSTIENTIZARE A PROBLEMELOR
SI REAMINTIRE A PRIORITATILOR PENTRU OCROTIREA NATURII

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN), ca membru al Coalitiei pentru Mediu (CMR) a ONG-urilor de mediu din Romania www.coalitiapentrumediu.ro , reaminteste cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului autoritatilor publice centrale si publicului ca protectia mediului este esentiala pentru a avea un viitor acceptabil si ca pe termen lung tot ceea ce este bun pentru mediu este de fapt bun si pentru economie si societate si pentru specia umana in general.

Omul nu poate trai fara natura, si mediul este un tot unitar, afectarea lui negativa intr-un anumit moment sau loc producand efecte si in viitor si in alte zone, uneori la scara nationala, continentala sau globala, iar protectia nu trebuie sa vizeze doar anumite specii de plante si animale sau componente abiotice a lumii inconjuratoare, cu neglijarea sau sacrificarea altora, pentru ca in final toate se interconditioneaza...

Totusi, din motive practice, se pot distinge cateva prioritati pe care cei in functii de decizie ar trebui sa le aiba in vedere in perioada urmatoare. Organizatiile din Coalitia pentru Mediu le-au formulat sintetic anul trecut, si sunt in continuare la fel de valabile si acum:

1.         Protejarea pădurilor prin combaterea tăierilor ilegale, promovarea împăduririlor şi a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii pădurilor.

2.         Protejarea apelor de suprafaţă faţă de poluarea cu ape netratate în lipsa instalaţiilor de epurare, a cursurilor de apă naturale faţă de amenajările pentru producerea energiei electrice, faţă de îndiguiri de orice natură, iar împreună cu cele subterane, faţă de exploatarea cantitativă excesivă.

3.         Interzicerea activităților de explorare și exploatare a gazelor de șist prin metoda fracţionării hidraulice, pentru a preveni compromiterea iremediabilă a rezervelor subterane de apă din zonele respective;

4.         Protejarea spaţiilor verzi, respectarea cerinţelor europene de a avea minim 26mp/locuitor în oraşe, eliminarea construcțiilor de pe spațiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;

5.         Introducerea serviciilor de salubritate și a colectării selective la nivel naţional, respectarea normelor europene în privinţa managementului deşeurilor, taxarea diferenţiată a deşeurilor colectate selectiv faţă de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare sau incinerare, stimularea eco-design-ului în vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

6.         Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, și modernizarea infrastructurii de transport urban astfel încât să se ţină cont de pietoni, biciclişti, călători cu transportul public, precum şi de persoane cu dificultăţi de deplasare, precum parintii cu copii mici sau persoanele cu dizabilitati locomotorii.

7.         Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea susţinută şi realizarea unui plan de măsuri concrete si specifice pentru a reduce efectiv poluarea cu noxe şi praf la nivel urban

8.         Promovarea echilibrată a energiilor din surse regenerabile, altele decat microhidrocentralele si decat parcurile eoliene situate in arii naturale protejate sau zone foarte valoroase peisagistic, concomitent cu măsuri de eficienţă energetică pe întreg lanţul de la producţie, până la consumul final, precum şi reducerea dependenţei de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

9.         Promovarea educaţiei pentru mediu, atât prin realizarea unor manuale atractive, cât şi prin dezvoltarea unor programe care să susţină implicarea elevilor în mod activ.

10.       Reformarea Administaţiei Fondului pentru Mediu astfel încât să prioritizeze programele de protecţia mediului (nu RABLA, nu regularizari de cursuri de apa), iar politica de resurse umane să promoveze specialişti în mediu la conducerea instituţiei.

11.       Consultarea reală a cetățenilor în procesul decizional, cu respectarea legii 52/2003 şi a legii 544/2001 si a bunelor practici pe plan international, in spiritul Conventiei de la Aarhus si Conventiei de la Espoo.

CCN deplange faptul ca in continuare se deturneaza si abuzeaza conceptul de mediu si de protectia mediului, punand accent ridicat pe componenta antropica si transormata antropic, pe cand in realitate accentul ar trebui sa fie pe conservarea naturii si reducerea impactului uman asupra mediului NATURAL.

CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste doua decenii pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii.

Cluj-Napoca, 3 iunie 2016

Radu Mititean
director executiv CCN




, , |
Bookmark and Share
Author: CCN
•6/02/2016 02:16:00 a.m.


Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
====================================

AVANTAJELE UTILIZARII BICICLETEI
 - scrisoare deschisa catre candidatii la functia de
primar, consilier local si judetean -

Bicicleta ar trebui sa fie, alaturi de transportul public si deplasarea pietonala, un subiect important in viziunea, discursul si programele partidelor, aliantelor si candidatilor la alegerile locale din 5 iunie 2016, pentru ca este o piesa importanta in sistemul de mobilitate urbana durabila pentru orasele noastre atat de sufocate acum de poluarea si ambuteiajele generate de traficul automobilistic tot mai intens din cauza ca nu s-au promovat alternativele.

Cu toate acestea, multi candidati sunt inca prizonierii erei automobilistice, pe care statele occidentale se straduiesc sa o lase in urma, considerand-o ca o eroare in dezvoltarea urbana a secolului trecut. Sunt mult prea multi candidati care nu inteleg sau se prefac ca nu inteleg faptul ca paradigma automobilistica a mobilitatii urbane este una perdanta si ca oricum pe termen mediu si lung nu mai poate fi forma principala de transport in orase.

Unii candidati se declara sprijinitori ai utilizarii bicicletei, dar in concret nu propun decat masuri minore sau improvizatii, in schimb incearca sa vrajeasca electoratul cu solutiile secolului trecut, de tip autostrazi suspendate sau pasaje subterane, noi inele si centuri, parkinguri si latiri de carosabil in dauna trotuarelor si spatiilor verzi, si alte masuri care de fapt incurajeaza circulatia cu autoturismul in oras si nu fac decat sa agraveze problemele si sa amane solutiile durabile, deoarece e dovedit ca infrastructura genereaza trafic...

Alti candidati sunt chiar in stare in anul de gratie 2016 sa declare fatis ca ei vad bicicleta ca pe un moft si ca traficul trebuie "fluidizat" si facilitata circulatia automobilistica, nicidecum descurajata in mod activ, si ca "orasul fiind aglomerat, nu mai e loc si de infrastructuri pentru biciclete", ignorand faptul ca bicicleta ocupa mult mai putin spatiu si in deplasare si in stationare decat un autoturism si, cum in medie sunt mai putin de doua persoane intr-un autoturism, fiecare biciclist in plus inseamna aproape un autoturism in minus, astfel ca pe ansamblu aglomeratia scade.

Aceasta mare eficienta spatiala a bicicletei se adauga caracterului nepolunat si sanatos si altor aventaje, si face ca promovarea utilizarii bicicletei sa fie nu o optiune, ci o necesitate inevitabila in orase. Raportul intre cost si beneficiu este excelent pentru infrastructurile pentru circulatia bicicletelor, insa pistele pentru biciclete si celelalte amenajari trebuie sa fie facute corect, asigurand confort si siguranta, directitudine si utilitate, si nu sa fie facute in bataie de joc, prea inguste, discontinue, cu obstacole si fara spatii de siguranta si cu alte deficiente, cum sunt acum in majoritatea oraselor din Romania cea mai mare parte din ceea ce autoritatile locale pretind ca ar fi "piste pentru biciclete" desi nu isi merita numele si risca sa compromita ideea.

Speram ca toti candidatii sa inteleaga cat de importanta este calitatea infrastructurii pentru biciclisti si ca bunele practici internationale prevad latime utila de minimum 1,50 metri pe sens, spatii de siguranta spre carosabil, parcari si trotuare, suprafata de rulaj din asfalt fin, fara curbe prea stranse si fara borduri, gratare de canal si alte obstacole, semnalizare si marcare rutiera buna, curatare periodica etc. si mai ales ca pistele pentru biciclete trebuie facute acolo unde este obiectiv nevoie de ele - pe directiile si arterele de interes, unde e trafic intens motorizat si / sau biciclistic si zone si puncte de interes, nu prin periferii si strazi mici, unde au crezut unii edili ca "mai e loc si pentru ele" ca sa bifeze o statistica, sau pe directii unde numarul actual si potential viitor de biciclisti este redus si deci nu justifica nici sub acest aspect o segragare a traficului si o infastructura dedicata, ci este suficienta calmarea traficului prin instituirea regimului de zona rezidentiala sau zona 30, descurajarea sau impiedicarea traficului motorizat greu sa de tranzit, instalarea de limitatoare de viteza, scumpirea parcarilor si reducerea numarului lor si sanctionarea prompta a stationarii autoturismelor in afara spatiilor special destinate parcarii.

Apelam la toti candidatii la functia de primar si consilier local in orasele mari si medii ale Romaniei, precum si cei la calitatea de consilier judetean, sa se documenteze cu privire la problemele si solutiile de mobilitate urbana durabila, sa inteleaga si accepte ca autoturismul nu poate fi elementul principal de deplasare in orase. Dorim sa declare public  ca sustin promovarea utilizarii transportului public, bicicletei si deplasarii pietonale ca alternative la traficul automobilistic, intelegand ca promovarea bicicletei trebuie facuta pentru ca nu este in folosul biciclistilor, ci a intregii comunitati.

Speram ca, daca vor fi alesi, vor formula propuneri si vor lua decizii cu consultarea specialistilor, cetatenilor si organizatiilor de biciclisti, tinand cont de bunele practici pe plan international si invatand din greselile facute in anii 60-70 ai secolului trecut de edilii oraselor occidentale in loc sa le repete, cum s-a facut in ultimii 25 de ani, cu consecintele vizibile tot mai mult in ziua de azi.

Cluj-Napoca, 2 iunie 2016

Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)


ANEXA:
DECLARATIE PUBLICA
adoptata de Federatia Biciclistilor din Romania
privind
AVANTAJELE UTILIZARII BICICLETEI

BICICLETA:

· Este un mijloc de transport modern, de viitor, tot mai utilizat in statele dezvoltate din UE si din alte zone ale lumii.

· Are un potential de utilizare in Romania foarte mare, dar inca foarte putine valorificat.

· Este benefica economiei, putand crea noi locuri de munca, dezvolta noi structuri de productie si servicii specifice, atrage investitii si clienti externi, promova tehnologii moderne si atrage dezvoltare economica durabila a unor zone sau sectoare.

· Este benefica social, din punct de vedere al integrarii si armoniei, atenuand perceptia discrepantelor si inegalitatii ( intre sofer si nesofer, posesor de vehiul foarte scump si foarte ieftin, intre cine conduce si cine e doar pasager etc.), facilitand mobilitatea si a celor dezavantajati, promovand un contact mai efectiv intre oameni, facilitand interactiunea si incluziunea sociala, dialogul si relatiile interumane intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu autoturisme.

· Este benefica cunoasterii de sine, precum si cunoasterii altor oameni si o mai buna cunoastere si intelegere a mediului antropic si natural inconjurator, asigurand posibilitatea unei perceptii mai directe si nemediate asupra celor din jur intr-o masura mult mai mare decat in cazul deplasarii cu mijloace de transport motorizate sau care prin viteza ridicata sau separarea de mediu si de semeni reduc contactul si perceptia.

· Este eficienta spatial, ocupand o suprafata redusa atat in deplasare cat si in stationare, reducand aglomeratia in trafic si suprafata necesara pentru caile de comunicatie si parcari.

· Este un mijloc de transport relativ ieftin, accesibil practic aproape oricui si ca achizitionare si ca intretinere, mai ales in comparatie cu un autoturism, iar costurile pentru realizarea si intretinerea infrastructurilor specifice sunt mult mai reduse decat pentru alte forme de transport, realizand deci si importante economii la bugetele publice.

· Se integreaza usor si bine cu alte forme de transport ( rutier, aerian, feroviar, naval) si favorizeaza transportul intermodal.

· Este un mijloc de transport ecologic, care nu emite noxe si nu produce zgomot, fiind totodata foarte eficient energetic, avand ciclu de viata potential lung, necontinand componente toxice sau greu reciclabile si consumand relativ putine resurse la producere, intretinere si dezafectare.

· Este un mijloc de transport relativ comod, permitand prin tehnologiile moderne parcurgerea cu un efort fizic redus sau mediu a unor distante apreciabile in timp rezonabil, inclusiv in caz de relief neplat sau necesitatea de a transporta si bunuri sau alte persoane.

· Este un mijloc de transport suficient de rapid pentru diversele utilizari, fiind de exemplu in mediul urban in foarte multe cazuri in medie chiar semnificativ mai rapid decat autoturismele.

· Permite invatarea usoara a conducerii ei pentru aproape oricine, indiferent de varsta, nivel de instruire, capacitati fizice si alti factori.

· Este utilizabila legal si in siguranta de aproape oricine si in aproape orice situatii, inclusiv la varste foarte fragede sau inaintate sau in stari fiziologice sau de sanatate mai particulare sau in prezenta altor factori care ar impiedica legal sau practic conducerea unui vehicul de alt tip.

· Este un vehicul sanatos, intretinand conditia fizicã, combatand sedentarismul si contribuind la mentinerea starii de sanatate a utilizatorilor si la sanatatea publica in general, reducand semnificativ riscul de boli cardiovasculare si de obezitate, dar indirect si de cancer si alte afectiuni, si neprezentand totodata riscuri pentru sanatatea utilizatorilor si pentru terti daca este corect utilizata.

· Este un vehicul nepericulos pentru utilizator si pentru altii, daca este corect utilizata si respectata si de catre ceilalti, existand un potential redus de accidentare grava a altor persoane fata de cazul vehiculelor cu motor si existand un potential redus de accidentare a conducatorului si pasagerilor bicicletei daca infrastructurile si starea tehnica sunt adecvate si sunt respectate alte cerinte necesare.

· Este un vehicul foarte versatil, fiind un avanatajos mijloc de transport urban cotidian in scop utilitar, atat pentru deplasare proprie, cat si pentru transport de bunuri si persoane, inclusiv in scop profesional, dar si un mijloc de deplasare in scop recreativ, turistic, sportiv, de agrement etc. si un mijloc de agrement sau sport in sine.

· Permite mare economie de timp pentru ca in mediul urban este adesea cea mai rapida forma de transport, ci si pentru ca folosirea ei in scop utilitar este implicit si exercitiu fizic si poate completa sau suplini timpul (adesea putin sau lipsa) ce ar trebui special alocat sportului de catre omul modern. Spectrul larg de itinerarii posibile pentru o anumita deplasare in scop utilitar permite variatia si implicit experiente cu valenta turistica si de cunoastere fara timp alocat expres iar viteza mare de deplasare in comparatie cu turismul pedestru permite vizitarea mai multor obiective intr-un anumit interval temporal si o mare flexibilitate in planificare si derularea turelor, deci si eficienta.

· Este favorabila turismului, prin posibilitatea de a da facil si o conotatie turistica deplasarilor in scop utilitar (alegerea unor trasee mereu noi) in comperatie cu cazul deplasarii cu mijloace de transport rapide sau in comun sau pe rute de tranzit. De asemenea, o buna parte din utilizatorii bicicletei in scop utilitar devin in timp interesati si de cicloturism si viceversa. Cicloturismul permite vizitarea, cu costuri mai reduse si intr-un timp relativ scurt a multor obiective turistice naturale si culturale, intr-un mod mai apropiat de naturã si de oameni, mai prietenos fatã de culturã si mediul inconjurator si care nu submineaza durabilitatea turismului cum o fac formele motorizate, si necesitand investitii relativ reduse si aducand venituri ridicate, fiind astfel una din cele mai dezirabile forme de turism.

· Este favorabila sportului, deplasarea cu bicicleta fiind implicit si o forma de sport si activitate fizica, inclusiv in cazurile cand scopul folosirii este unul utilitar sau recreativ. De asemenea, ciclismul ca sport este atrarctiv pentru practicanti si pentru public, ramurile, probele si  disciplinele fiind in rapida diversificare si dezvoltare si atragand tot mai multi participanti dar si spectatori. Ca sport practicat de regula "outdoor" si implicand de regula efort fizic de durata si multiple calitati fizice si psihice, ciclismul este mai benefic pentru practicanti decat multe alte tipuri de sport, cum sunt de exemplu cele cu efort "de varf" de scurta durata.

Radu Mititean
director executiv - Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN)
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)


, , , , , , |
Bookmark and Share